De ce merită să punem pește mai des pe masă
România are o deschidere relativ mică la Marea Neagră, o mare aproape închisă. În comunitățile de pe litoral și din Deltă, peștele are un loc important în bucătăria locală. La nivel național însă, consumul mediu rămâne modest. În 2023, Observatorul european al pieței produselor pescărești estima pentru România un consum aparent de 8,75 kg pe locuitor, exprimat în echivalent greutate în viu.
Peștele aduce proteine și nutrienți valoroși, iar două specii pe care le putem include regulat sunt sardinele și heringul. Ele sunt bogate în omega-3 și au, în general, un conținut scăzut de mercur.
Peștii grași sunt surse de EPA și DHA, doi acizi grași omega-3 care intră în compoziția membranelor celulare și participă la reglarea răspunsului inflamator. Experții FAO pun accent pe aportul adecvat din ambele familii de acizi grași (omega-3 și omega-6).
Un studiu internațional publicat în 2025 a analizat peste 500.000 de probe de sânge integral. În cele 4.467 de probe din România, raportul median dintre omega-6 și omega-3 a fost de 9,5 la 1.
| Țara | Raportul median omega-6/omega-3 în probele de sânge |
|---|---|
| Japonia | 4,8 la 1 |
| Norvegia | 5,3 la 1 |
| Suedia | 5,5 la 1 |
| România | 9,5 la 1 |
| Ungaria | 10,7 la 1 |
| Serbia | 11,0 la 1 |
Un reper practic vine de la NHS, care recomandă cel puțin două porții de pește pe săptămână, de aproximativ 140 g fiecare după gătire, dintre care cel puțin una de pește gras. Potrivit datelor FAO, în Japonia erau disponibile pentru consum aproximativ 45 kg de pește și fructe de mare pe locuitor în 2023, iar în 2024 speranța de viață la naștere era de aproximativ 84 de ani în Japonia și 76 de ani în România (Banca Mondială).